https://www.cartel-alfa.ro/webmail/src/download.php?startMessage=1&passed_id=1752&mailbox=INBOX.Sent&ent_id=2&passed_ent_id=0
http://btv.ro/index.php?option=com_seyre...
„CALITATEA VIEŢII ÎN REŞIŢA – LOCURI DE MUNCĂ PENTRU REŞIŢENI”
I. Introducere
Audierea publică este o procedură transparentă de colectare de opinii prin care orice grup, organizaţie, instituţie şi persoană fizică interesată îşi poate aduce contribuţia la definirea şi adoptarea politicilor publice de interes local şi / sau naţional.
Audierea publică cu tema "Calitatea vieţii în Reşiţa - Locuri de muncă pentru reşiţeni” a avut loc la data de 30.11.2011, ora 11, în sala de şedinţe a Consilului Judeţean Caraş-Severin.
Acest eveniment de dezbatere şi consultare publică a fost organizat de Grupul de Iniţiative “Lobby pentru Resita”, grup care reprezintă un parteneriat în favoarea intereselor municipiului şi este format din: Radio Reşiţa, Banat TV, Jurnalul de CS, Argument de CS, Info CS, Patronatul Judeţean al Intreprinzătorilor Mici şi Mijlocii, UGIR 1903, CNS Cartel ALFA CS, BNS CS, Fundaţia Activity, Liga Studenţilor din Universitatea Eftimie Murgu şi Clubul Lyons Reşiţa Montană.
Comisia de Iniţiere a audierii publice este fost formată din:
- APOSTOL MARIAN – reprezentant al Confederaţiei Naţionale Sindicale CA
- NINA CURIŢA – reprezentant Jurnalul de CS
- CORNELIA DUNĂREANU – reprezentant Banat TV
- FLAVIA ARŞOI – reprezentant Centrul de afaceri “Master”
- ALINA BOSÂNCEANU – reprezentant Liga Studenţilor din UEM Reşiţa
Aceasta acţiune a fost prima organizată în cadrul unui ciclu mai larg de consultări publice a căror principală temă este „Calitatea vieţii în Reşiţa”. In cadrul acestor consultări cetăţenii Reşiţei, oameni de afaceri, oameni politici, sindicalişti, şi reprezentanţi ai ONG-urilor interesate, sunt chemaţi pentru a-şi exprima punctele de vedere şi a sugera soluţii privind îmbunătaţirea calităţii vieţii în municipiul Reşiţa.
Scopul urmărit al evenimentului a constat în preluarea unor opinii şi soluţii cu privire la devoltarea mediului de afaceri şi creşterea gradului de ocupare în muncipiul Reşiţa, formularea unor concluzii legate de următoarele subiecte majore expuse de către Comisia de Iniţiere în cadrul motivaţiei:
1. Care sunt prinicipalele obstacole în calea dezvoltării mediului de afaceri din Reşiţa - Caraş Severin, şi a creşterii gradului de ocupare?
2. Ce soluţii credeţi că ar putea avea ca efect eliminarea acestor obstacole?
3. Care trebuie sa fie relaţia administraţiei locale şi judeţene cu mediul de afaceri?
4. Care sunt aşteptările mediului de afaceri din partea administraţiei locale şi judeţene?
5. Ce tipuri de facilităţi şi oportunităţi, ce ţin de competenţa administraţiei locale, sunt importante din punct de vedere al mediului de afaceri?
6. Care sunt prioritaţile administrative şi legislative, ce ţin de competenţa administraţiei locale necesare pentru atragerea investitorilor?
Alături de motivaţie, în scop de informare şi facilitare a procesului de consultare publică, au mai fost puse la dispoziţia celor interesaţi: procedura de desfăşurare a audierii publice, îndrumarul de redactare a opiniei / depoziţiei şi regulamentul de desfăşurare a evenimentului de audiere publică, formularul de înregistrare, numele membrilor Comisiei de iniţiativă si numele membrilor Comisiei de experţi.
Conform procedurii audierii publice, toţi cei interesaţi în a-şi expune punctele de vedere, au formulat, în prealabil, în scris, o opinie, sub forma unei depoziţii. Din totalul de 26 depoziţii scrise colectate, au fost susţinute verbal, în cadrul audierii publice propriu-zise, un număr de 20 opinii. La audierea publică au participat un numar de 120 persoane, din care un numar de 104 s-au înscris pe lista de prezenţă. De asemenea, au participat jurnalişti din mass media locală, regională şi centrală în calitate de observatori.
În vederea pregătirii audierii publice, membrii Comitetului de iniţiativă au întreprins următoarele acţiuni:
- lansarea Motivaţiei şi Chemarea la acţiune;
- expedierea celor peste 300 de invitaţii prin Chemarea la acţiune către un spectru larg de părţi interesate;
- publicarea anunţurilor în presa locală, regională şi centrală.
- transmiterea comunicatelor de presă şi a invitaţiilor de participare;
- publicarea pe blogul evenimentului http://audierepublicaresita.blogspot.com/ şi pe conturile de facebook;
- redactarea, tipărirea şi ditribuirea de flayere şi afişe cu prezentarea evenimentului;
- prezentarea, pe larg, a evenimentului în două emisiuni la postul local de televiziune Banat TV;
- constituirea Comisiei de Experţi Independenţi, formată din:
- POTOCEANU NADIA – profesor universitar
- VELA IOAN - profesor universitar
- IORDACHE NELU – preşedinte CLDPS CS şi om de afaceri
- FARA PETRU – om de afaceri
- BĂLAN CLAUDIA – director New Hoppe
- COSTEL MIHAILĂ – om de afaceri
II. Cuprinsul raportului sinteză
Rolul Comisiei de experţi a fost de a inventaria toate cele 26 depoziţii scrise, din care 20 au fost susţinute şi verbal, în cadrul audierii publice, de a sintetiza problemele identificate de depozanţi, pe de o parte, iar pe de altă parte de a identifica soluţiile propuse şi a le cataloga în funcţie de impactul lor asupra dezvoltării mediului de afaceri şi a creşterii gradului de ocupare.
Depoziţiile au reprezentat puncte de vedere provenite de la:
- cetăţeni - 8
- patronate - 9
- sindicate - 4
- Consiliul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatelor Sociale CS - 1
- Partidul Social Democrat - 3
- Primaria Resita – 1 depozitie
II. Concluzii
Din analiza depoziţiilor scrise şi susţinute verbal în timpul audierii publice au fost identificate caracteristicile specifice municipiului Reşiţa.
Caracteristici pozitive:
- existenţa unui potenţial în domeniul învăţămîntului universitar;
- existenţa unui potenţial turistic deosebit;
- existenţa unui potenţial deosebit în ceea ce priveşte inovaţia, creativitatea
şi multiculturalismul;
- existenţa unui parc industrial cu toate utilităţile necesare;
- se află într-o zona cu potenţial economic important privind:
- exploatarea resurselor minerale,
- exploatarea şi valorificarea superioară a resurselore forestiere,
- producerea energiilor alternative,
- creşterea animalelor şi pomicultura.
Caracteristicile negative:
- constrângeri cauzate de poziţionarea geografică,
- deficienţe în racordarea la căi majore de transport,
- insuficienta coordonare între actorii din comunitate,
- existenţa unui potenţial asociativ scăzut,
- dificultăţi legate de gestionarea eficientă a resurselor locale,
- un potenţial scăzut în domeniul medical,
- un potenţial scăzut cultural si sportiv,
- slaba calitate a serviciilor,
- migraţia fortei de muncă,
- probleme legate de resursele umane,
- slaba reprezentare şi promovare a intereselor oraşului la nivel naţional şi internaţional,
- slaba valorizare a potenţialului multicultural.
- gradul redus al culturii organizaţionale şi antreprenoriale, precum şi lipsa interesului organismelor publice în stimularea spiritului antreprenorial.
- obedienţa politică, ca factor de promovare a resursei umane în detrimentul profesionalismului,
- un mediu de afaceri aflat intr-o proporţie nepermis de mare sub influienţa negativă a mediului politic. Ca si România, Reşiţa nu are şanse de progres dacă mediul de afaceri va depinde în continuare atât de „intim” de mediul politic.
- lipsa unui patrimoniu (terenuri, clădiri) pe care Consiliul Local să-l poată pune la dispoziţia celor interesaţi să dezvolte afaceri şi să creeze locuri de muncă,
- foarte multe spaţii şi terenuri, ce aparţin unor agenţi economici, neutilizate în activitatea de producţie şi neecologizate (unele chiar în centrul oraşului) produc o imagine tristă de indiferenţă şi nepăsare ce anulează orice interes din partea investitorilor.
- incapacitatea decidenţilor politici de a se racorda la problemele reale pe care le are oraşul, de a promova strategii coerente pentru dezvoltarea economică şi de a promova aceste strategii în toate împrejurărilele şi la toate nivelurile de decizie.
- lipsa de comunicare şi dspute sterile între decidenţii politici şi administraţie,
- absenţa unor strategii de promovare, prin campanii de advocacy profesioniste, a potenţialului şi a oportunitaţilor pe care le oferă Reşiţa celor ce doresc să investească în această zonă,
- risipirea banilor publici în investiţii făcute “dupa ureche”, fără un studiu prealabil, prost executate şi lipsite de eficienţă (vezi Km 7, Valea Ţerovei, Patinoarul din Parcul Tricolorului, Centrul civic, etc),
- parteneriate insuficient dezvoltate între agenţii economici şi sistemul educaţional, având ca efect o formare profesională necorelată cu nevoile si exigenţele de pe piaţa muncii.
Măsurile propuse de către participanţii la AUDIEREA PUBLICĂ au evidenţiat câteva direcţii ce trebuie avute în vedere pentru dezvoltarea economică şi creşterea gradului de ocupare în muncipiul Reşiţa, respectiv:
1. Crearea unui mediu economic atractiv pentru investiţiile autohtone şi străine
Măsuri propuse:
- Punerea în cel mai scurt timp în dezbaterea publică a unui proiect de dezvoltare a municipiului şi judeţului pentru următorii 10-15 ani,ţinându-se cont de demersurile efectuate până acum, alegerea unei variante viabile prin negocierea între toţi factorii de decizie, cu concursul politicienilor, investitorilor şi societăţii civile ;
- recuperarea activelor nefolosite din arealul reşiţean, prin cumpărare sau executare silită, în cazul datornicilor la bugetul de stat ( ex. Casa de cultura a sindicatelor) ;
- asigurarea de către administraţia locală a utilităţilor necesare investitorilor(apă ,energie, canalizare) şi extinderea graduală a acestora pe o rază de cel puţin 15 km.;
- asigurarea de oportunităţi şi facilităţe pentru investitorii mari;
- înfiinţarea, eventual într-un parteneriat public privat, a unui incubator de afaceri cu facilităţi corespunzătoare, care să susţină tinerii ce doresc să dezvolte o afacere productivă cu noi locuri de muncă;
- administraţia locală să urgenteze acordarea de avize şi autorizaţii, necesare sectorului privat;
- eliminarea caracterului repetat şi abuziv al controalelor şi verificărilor facute de organisme de control,de regulă subordonate politic, având ca ţintă investitorii ;
- un acces mai facil al investitorilor la informaţii pe probleme de legislaţie, modalităţi de accesare de fonduri, iniţiative şi proiecte locale şi judeţene ;
- acordarea de facilitaţi pentru investitorii care oferă locuri de muncă tinerilor absolvenţi, celor proveniţi din instituţii de ocrotire, minoritaţilor, persoanelor cu handicap ;
- dezvoltarea activitaţii manufacturiere în vederea dezvoltării economice (realizarea de
obiecte mici, posibil de a fi cumpărate de turişti);
2. Gestionarea eficientă a resurselor şi a potenţialului dezvoltării economice locale
Masuri propuse:
- stoparea risipei;
- crearea în parteneriat public-privat a unei societăţi care să administreze parcul industrial după modelul celui de la Cluj (Tetarom) care să funcţioneze ca o interfaţă între autorităţi şi investitori. Aceştia se vor autofinanţa şi se vor ocupa de: atragerea de investitori, furnizarea de servicii şi suport logistic astfel încât să-i fereasca pe aceştia de contactul direct cu autorităţile sau alte instituţii care pot împiedica bunul mers al investiţiilor;
- recuperarea activelor (clădiri, hale, terenuri) nefolosite din arealul reşiţean prin cumpărare sau executare silită, în cazul datornicilor la bugetul de stat (ex. Casa de cultura a sindicatelor);
- dezvoltarea unei societătţ de tip social, având ca obiect prelucrarea lemnului cât şi iniţierea unui proiect legislativ, pentru stoparea pe o periaoadă determinată a exportului de buştean şi încurajarea exportului de produse finite sau semifinite ;
- iniţierea unui parteneriat public-privat pentru înfiinţarea unui ,,Incubator de întreprinderi sociale’’;
- încurajarea, eventual condiţionarea prin contract, a firmelor naţionale sau multinaţionale care primesc facilitaţi pentru dezvoltarea afacerilor, să-şi deschidă succursale în Reşiţa,nu puncte de lucru, pentru ca impoxzitele să rămână comunităţii locale ;
- îincurajarea, prin facilităţi, a înfiinţării unor fabrici de prelucrare a fructelor aflate din abundenţă în localităţile din judeţul nostru ;
- modernizarea CET ;
3. Promovarea următoarelor forme de turism: turismul de afaceri, cultural, universitar, turismul de evenimente, turismul de agrement de scurtă durată – turismul de week-end etc.
Măsuri propuse:
- recuperarea platoului Secu (cu o suprafaţă disponibilă de doua ha), dublată de ecologizarea acestei zone şi refacerea infrastructurii, poate genera parteneriate public private care să asigure investiţiile necesare în dezvoltarea unui proiect, elaborat de specialişti, pentru o zonă de agreement modernă, cu oferte de petrecere a timpului liber pe întreaga perioadă a anului;
- iniţierea unor festivaluri şi târguri cu caracter turistic ;
- reabilitarea monumentelor şi ansamblurilor istorice aflate în patrimoniul oraşului ;
- recuperarea structurii de transport a funicularului şi transformarea acestuia într-un teleferic cu ajutorul căruia se pot pune în valoare cele 12 ha existente pe platoul Dealului Gol, prin transformarea acestuia într-una dintre cele mai spectaculoase zone de agreement!
- dezvoltarea conceptului de «turism industrial », de altfel tradiţional în Reşiţa şi conexiunea într-un circuit care să cuprindă: furnalul nr.2 , muzeul de locomotive din Reşiţa, calea ferată Oraviţa-Anina, mina Anina, centrala hidro-electrică Grebla, etc.
4. Dezvoltarea urbană (amenajarea teritoriului, urbanism, infrastructură,
mediu)
Măsuri propuse :
- modernizarea intrărilor în oraş;
- acordarea unor facilităţi fiscale proprietarilor de pe strada 24 Ianuarie (intrarea dinspre Oraviţa) şi celor de pe strada Văliugului pentru refacerea faţadelor sau oferirea de material floricol persoanelor fizice şi juridice pentru amenajarea spaţiilor verzi., amenajarea punctului de belvedere la intrarea în oraş dinspre Oraviţa;.
- realizarea unui parc de locuinţe pentru tineri şi specialişti, pentru a încuraja rămânera acestora în Reşţta;
Având în vedere că oraşul nu dispune de terenuri pentru construcţii noi, fiind înconjurat de dealuri , acest parc se poate realiza relativ uşor prin demararea mansardării blocurilor existente cu structuri uşoare şi ieftine pentru beneficiari.
- în contextual mansardării blocurilor se poate avea în vedere şi posibilitatea anvelopării şi implicit a
zugrăvirii faşadelor, de către executantul lucrărilor;
- refacerea infrastructurii stradale din oraş şi din/către zonele de agreement;
- implicarea autorităţilor locale şi centrale pentru a scoate Reşiţa din „izolarea„ ei privind infrastructura
spre Dunăre, spre şoselele naţionale şi autostrăzi;
- implicarea reală a autorităţilor judeţene pentru funcţionarea aeroportului din Caransebeş;
- racordarea municipiului Resita la reţelele majore de transport rutier, naval, feroviar, aerian;
- realizarea unui drum de centură pentru dezvoltarea zonelor recomandate ca parcuri industriale şi pentru
facilitarea accesului către zonele turistice ;
- modernizarea infrastructurii edilitare;
- valorificarea potenţialului turistic al centrului istoric;
- prezervarea zonelor verzi existente şi amenajarea de noi zone verzi;
- orientarea municipiului Resita spre un sistem de management integrat al deşeurilor;
- reglementarea regimului construcţiilor;
- stabilirea unei strategii integrate în domeniul dezvoltării urbane;
4. Dezvoltarea resurselor umane.
Măsuri propuse:
- depolitizarea administraţiei publice locale şi judeţene,renunţarea la oferirea posturilor pe criterii politice, sau de rudenie şi angajarea pe aceste posturi pe criterii de profesionalism;
- creearea unui cadru în care părţile implicate şi interesate (unităţile de învăţământ, administraţia locală, comunitatea de afaceri şi societatea civilă) să-şi poată coordona eforturile şi satisface mutual interesele;
- un acces mai facil al investitorilor, la informaţii pe probleme de legislaţie,modalităţi de accesări de fonduri,iniţiative şi proiecte locale si judetene ;
- profilarea formării şi pregătirii profesionale a resursei umane pe necesităţile locale;
- promovarea unui dialog care să aibă în vedere stabilirea unor relaţii comerciale corecte şi reciproc avantajoase, între agentii economici, Universitatea”Eftimie Murgu” şi Hydro Engineering în domeniul cercetării ştiinţifice, dialog moderat de autorităţile locale sau judeţene;
7. Dezvoltarea resurselor comunitare (politicile legate de tineret, sport, cultură, servicii sociale, sănătate şi asistenţă medicală, organizaţii neguvernamentale-nonprofit).
Măsuri propuse:
a. Politici comunitare pentru tineret:
- creşterea accesului la informaţie;
- sporirea participării civice;
- dezvoltarea activităţilor cu caracter educaţional non-formal;
- încurajarea iniţiativelor cu caracter antreprenorial în rândul tinerilor;
- includerea de secţiuni dedicate tinerilor în strategiile sectoriale;
b. Politici comunitare pentru sport:
- susţinerea sportului de performanţă;
- dezvoltarea bazei materiale / de agrement– sportive;
c. Politici comunitare în domeniul culturii:
- crearea unor spaţii adecvate pentru activitatea instituţiilor şi organizaţiilor culturale;
- creşterea dinamicii vieţii culturale resitene;
- creşterea calităţii ofertei culturale şi a cererii produsului cultural;
- punerea accentului pe dezvoltarea parteneriatului între operatorii culturali, mediul de afaceri, mediul
academic şi administraţia publică locală;
d. Serviciile sociale:
- crearea unui continuum de servicii locale individualizate, centrate pe nevoile clienţilor;
- dezvoltarea comunicării inter-instituţionale şi cu structurile societăţii civile.
e. Politici comunitare în domeniul ONG-urilor:
- dezvoltarea relaţiilor între mediul neguvernamental, nonprofit, respectiv sectorul de afaceri şi cel al administraţiei publice;
- îmbunătăţirea capacităţii ONG-lor locale de a atrage şi de a gestiona eficient resursele locale pe baza nevoilor locale;
f. Politici comunitare în domeniul multiculturalismului:
- definirea unei identităţi multiculturale a oraşului şi promovarea acesteia prin intermediul tuturor canalelor de comunicare;
- încurajarea şi promovarea parteneriatelor între instituţiile publice, private, organizaţii non-guvernamentale în diferite domenii de activitate: educaţie, cultură, turism etc.;
- organizarea de evenimente cu caracter multicultural, elaborarea în acest scop a unei agende pe
termen scurt şi mediu;
- valorificarea potenţialului multicultural al oraşului pentru a încuraja turismul cultural;
Ca orice comunitate urbană modernă, Reşiţa trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase.
Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci cînd fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic.
Dezvoltarea oraşului nu reprezintă doar o problemă a autorităţilor locale ci ţine de vointa şi capacitatea comunităţii de a defini obiective strategice, de a le transpune în programe operaţionale si de a le promova în relaţia cu instituţiile decidente!.
APOSTOL MARIAN
NINA CURIŢA
CORNELIA DUNĂREANU
FLAVIA ARŞOI
ALINA BOSÂNCEANU
Download link: http://dl.transfer.ro/foto_conferinta_de_presa_Cartel_Alfa-transfer_RO-09dec-3e67e4.zip?t=1Download link: http://dl.transfer.ro/foto_conferinta_de_presa_Cartel_Alfa-transfer_RO-09dec-3e67e4.zip?t=1
Download link: http://dl.transfer.ro/foto_conferinta_de_presa_Cartel_Alfa-transfer_RO-09dec-3e67e4.zip?t=1Download link: http://dl.transfer.ro/foto_conferinta_de_presa_Cartel_Alfa-transfer_RO-09dec-3e67e4.zip?t=1
CONFERINTA DE PRESA
RESITA 09.12.2011
TEMA: RAPORT SINTEZA AUDIERE PUBLICA:
Putem aprecia Audierea Publica, organizata de Grupul de initiatva “Lobby pentru Resita” ca fiind o actiune foarte reusita din urmatoarele perspective;
- - Modul in care a fost organizata – un cadru riguros in care oricine si-a manifestat dorita de a-si exprima un punct de vedere, a putut sa o faca fara a se permite insa iesirea din cadrul temei stabilite de organizatori.
- - Participarea – care a fost destul de consistent, cu reprezentanti din toate structurile societatii civile.
- - Faptul ca sa reusit mentinerea discutiilor intr-un cadru constructiv fara atacuri la persoana
- - Evitarea confiscarii acestei actiuni de catre politicieni. Tinem sa le multumim acestora pentru ca ne-au ajutat, chiar si prin ignorarea evenimentului, sa ne atingem acest obiectiv.
- - Colectarea unui numar impresinant de idei, solutii, care au fost cuprinse intr-un raport sinteza pe care l-am pus la dispozitia dv.
“In opinia noastra acest raport sinteza poate fi un instrument de lucru atat pentru administratia municipiului Resita cat si ptr a judetului CS. Noi, vom inainta in mod oficial acest raport catre institutiile decidente, catre toate partidele politice, si vom urmari modul in care vor dori sa tina cont de aceasta “agenda de lucru” intocmita pentru dansii de catre cetatenii Resitei ”, este aprecierea comisiei de expertiza.
“Nu vom cade in greseala de a spune ca solutiile propuse sunt novatoare, ca reprezinta un panaceau pentru Resita! Multe dintre ele au mai fost discutate de-a lungul timpului dar nu au fost prinse intr-un cadru complex de actiune! Dezvoltarea oraşului nu reprezintă doar o problemă a autorităţilor locale ci ţine de vointa şi capacitatea intregii comunităţii, inclusiv a mediului politic, de a defini obiective strategice de a le transpune în programe operaţionale si de a le promova în relaţia cu instituţiile decidente!.”, a declarat Marian APOSTOL, liderul Cartel ALFA CS si organizator al audierii publice.
Consideram ca opiniile noastre se pot transforma intr-un cuvant care sa atarne sufficient de mult in deciziile pe care le iau cei care au in mana destinele urbei. Noi suntem viitori salariati sau someri ai acestei comunitati si de aceea nu ne poate fi indifferent ce se intampla in acest oras” spune Alina Bosanceanu, presedintele ligii studentilor din UEM.
Ca orice comunitate urbană modernă, Reşiţa trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase.
Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci cînd fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic.
