sâmbătă, 26 noiembrie 2011

MOTIVATIA AUDIERII PUBLICE

AUDIERE PUBLICA

"CALITATEA VIETII IN RESITA - LOCURI DE MUNCA PENTRU RESITENI”


Pe parcursul ultimilor douazeci de ani, economia judetului Caras Severin s-a confruntat cu o serie de tulburări şi dezechilibre de mari proporţii determinate de tranziţia la economia de piaţă. Cu toate că în această perioadă au fost realizate mai multe schimbări, ajustări şi reajustări structurale, instituţionale, legislative, comportamentale etc., orientate spre asigurarea unei funcţionalităţi cât mai bune a noului mecanism economic bazat pe raporturi de piaţă, concurenţă şi eficienţă, s-au înregistrat şi o serie de disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte diminuarea indicatorilor economici, înrăutăţirea calităţii vieţii populaţiei, degradarea capitalului uman.
Aceste disfunctionalitati se manifestă, pe de o parte, prin creşterea şomajului şi degradarea sistemului de protecţie socială pe piaţa muncii, iar pe de altă parte, prin utilizarea ineficientă a forţei de muncă, însoţită de descreşterea productivităţii muncii şi, prin consecinţă, de reducerea substanţială a salariilor reale ale lucrătorilor. În aceste condiţii, corelaţia dintre productivitate, calificare şi nivelul salarial lipseşte deseori, iar persoanele încadrate trăiesc, de cele mai multe ori, în sărăcie.
Sunt frecvente şi cazuri când persoanele ocupate au venituri mai mici decât cele neocupate. Majoritatea întreprinderilor mari, pentru a evita eventualele conflicte sociale precum şi pentru a minimiza costurile de disponibilizare a personalului, au recurs, în timp, la reduceri în masă a personalului.
S-au  preferat, de cele mai multe ori,  forme de subocupare (concedii administrative, regim redus de lucru) sau forme latente de şomaj, însoţite de datorii salariale enorme. Din aceste considerente o mare parte a populaţiei apte de muncă nu este prezentă pe piaţa muncii. Aceste persoane preferă, fie emigrarea în căutarea unui loc de muncă mai bine remunerat, fie o activitate la negru, care îi asigură un venit mai mare decât un loc de muncă oficial.
Practic, populaţia municipiului este pusă în situaţia să aleagă între două variante
.
: pe de o parte, să accepte o muncă care aduce un venit modest, realizată în condiţii nefavorabile de muncă şi sub riscul sporit al îmbolnăvirii, fiind sortită, totodată, la o viaţă în sărăcie iar pe de altă parte, să aleagă calea plecării peste hotare în căutarea unui loc de muncă care le-ar asigura un venit necesar pentru întreţinerea sa şi a familiei.
In toate campaniile electorale desfasurate pana acum, una din principalele teme dezbatute a fost „criza locurilor de munca”. Incapacitatea de a solutiona aceasta problema s-a transformat intr-o adevarata piatra de moara pentru fiecare din cei ce au fost in fruntea administratiei acestui   oras!
Cei ce s-au perindat la conducerea acestui oras au promis rezolvarea problemei locurilor de munca, au si facut eforturi in acest sens, fara a reusi sa gaseasca, sau sa aleaga solutiiile cele mai potrivite pentru rezolvarea acestei stari de fapt!  
Resita, ca si intreg Caras Severinul, este in continuare zona cea mai putin atractiva pentru investitori. Din aceste considerente, Resita, si judetul Caras Severin, se transforma intr-o zona tot mai saraca si mai puţin populata!
Cel mai important bun, resursa de munca, profita de libera circulatie a fortei de munca cautandu-si rostul in alte zone ale tarii sau ale Uniunii Europene,  iar cei rămaşi, sunt, în mare parte, persoanele în vârstă de până la 16 ani, adică acei ce-şi fac încă studiile şi persoanele în etate, adică pensionarii.
În aceste condiţii, în scopul redresării situaţiei privind ocuparea forţei de muncă din Resita, apare necesitatea consultarii tuturor celor ce cred ca au expertiza necesara pentru a putea emite opinii pertinente cu privire la demersurile ce trebuiesc facute de catre administratia judetului si a muncipiului Resita pentru dezvoltarea mediului de afaceri si cresterea gradului de ocupare a fortei de munca!   
Audierea publica organizata de grupul de initiativa „Lobby pentru Resita” are ca punct de pornire analiza cantitativă si calitativa privind ocuparea forţei de muncă din judet, în scopul obţinerii unor informaţii concludente care sa ajute la formularea unor soluţii concrete, cu efecte in ceea ce priveste dezvoltarea mediului de afaceri si implicit cresterea gradului de ocupare din acest muncipiul, resedinta de judet!
În anexa motivaţiei audierii publice este redată sinteza analizei cantitative şi calitative a datelor statistice cu privire la ocuparea forţei de muncă din Reşiţa, respectiv din judeţul Caraş Severin. Printre principalele concluzii desprinse evidenţiem următoarele:
·         Rata de ocupare a resurselor de muncă a atins în judeţul Caras-Severin valoarea 59,2%, sub cea din regiune de 64,7%;
·         Rata şomajului înregistrat pe Regiunea Vest in anul 2010 a fost cu 3,2 p.p mai scazuta decăt a judeţului Caras-Severin, respectiv 5,8 fata de 9%;
·         In Caras Severin rata de activitate a resurselor de munca este mai mica cu 6% fata de nivelul regional iar rata de ocupare este de asemenea mai mica decat cea de la nivelul regiunii cu 5,3%.  Din cei 13300 someri inregistrati in anul 2009 la nivelul judetului Caras Severin, dintre care 4980 sunt femei, ponderea cea mai mare o reprezinte cei din categoria de varsta cuprinsa intre 40- 49 ani, respectiv 3164!
·         La nivelul anului 2009 din datele statistice se remarcă faptul că 35,1% din totalul populaţiei ocupate din judeţul Caras-Severin îşi desfăşura activitatea în agricultură;
·         Ponderea populaţiei ocupate în industrie reprezenta 23% din totalul populaţie ocupate la nivelul judeţului Caras-Severin, cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate fiind în industria serviciilor, 37,2%.
Aşadar, o serie de indicatori din Balanţa Forţei de Muncă la nivelul judeţului Caraş Severin, raportaţi la aceeaşi indicatori pe regiunea Vest, la nivel naţional sau la nivel european, evidenţiaza problemele importante cu care se confruntă piaţa muncii, cum ar fi:
-       Lipsa investiţiilor, cu efecte privind slaba dezvoltare a mediului de afaceri şi criza locurilor de muncă.
-       Formare profesională de slabă calitate şi neorientată pe nevoile pieţei.

Economia judeţului nu poate oferi locuri de muncă suficiente şi mai ales atractive din punct de vedere al salarizării, motiv pentru care cei intraţi în somaj preferă să aştepte finalizarea acestuia deoarece diferenţele dintre indemnizaţia de şomaj şi salariul oferit sunt foarte mici! Cel mai probabil, în perioada şomajului acestea desfaşoara diferite activitaţi în cadrul aşa zisei economii la negru!
Economia judeţului nu are o componenţa generatoare de resurse foarte puternică! Axată până în 1989 pe metalurgia oţelului, construcţii de maşini, echipamente şi utilaje tehnologice, construcţii metalice, industrie minieră (cărbune şi neferoase), silvicultură, exploatarea forestieră şi valorificarea primară şi superioară a lemnului, economia judeţului Caraş-Severin a cunoscut în perioada următoare un important recul cauzat de procesul de restructurare al acestor ramuri economice, fapt care s-a reflectat atât în mutaţii semnificative în ceea ce priveşte dinamica ponderii numărului mediu de salariaţi pe activităţi ale economiei naţionale cât şi  în dinamica evoluţiei şomajului.



Concluzionând, tendinţele identificate din punct de vedere socio - economic in judeţul Caras Severin sunt următoarele:

-       Somaj in crestere - determinat de existenta unui mediu de afaceri slab dezvoltat, cu locuri de
  munca putine si de proasta calitate.
-       Scaderea populatiei ocupate - cauzată de un somajul in crestere, de emigrarea in cautarea
  unui loc de munca.
-       Scaderea populatiei active în favoarea celor inactive – cauzata de scaderea populatie ocupate
  ca urmare a lipsei locurilor de munca, si de emigrare
-       Scaderea resurselor de munca si implicit a populatiei active ca urmare a imbatranirii populatiei  
  si a emigrarii in cautarea unui loc de munca.
-       Scaderea gradului de atractivitate a zonei.
-         Cheltuieli bugetare mari, in special pe zona de asistenta sociala, si venituri bugetare mici.
-         Subdezvoltare socio economica si excluzine sociala.

        Prin prezenta audiere publică, grupul de initiativa ,,Lobby ptr Reşiţa” oferă un cadru legal şi democratic, în interiorul căruia oameni de afaceri, oameni politici, sindicalisti sau reprezentanti ai unor ONG-uri interesate sa-si exprime opiniile si sa sugereze solutii cu privire la aceasta stare de fapt a pieţei muncii din Reşiţa.
       Experienţele celor ce au dezvoltat afaceri în Reşiţa sau în alte localitaţi din Caraş Severin, a celor ce doresc să facă acest lucru, sau a celor ce au încercat şi au renunţat din motive diverse, ar putea fi relevantă pentru situaţia existentă!
      Aceste experienţe ne pot ajuta să identificam mai exact motivele (obiective sau subiective) ce au determinat aceasta stare de fapt, şi s-ar putea transforma într-un manual cu bune practici în atragerea învestiţiilor ţi implicit, creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă!
      Având în vedere obiectivul pe care şi l-a propus, grupul de iniţiativă “Lobby pentru Reşiţa” sugerează că în depoziţiile depuse şi în luările de cuvânt, participanţii să incerce a răspunde urmatoarelor intrebari:
      
1.    Care sunt prinicipalele obstacole în calea dezvoltarii mediului de afaceri din Caraş Severin, in particular, şi  muncipulul Reşiţa, în special?
2.    Ce soluţii credeţi că ar putea avea ca efect eliminarea acestor obstacole?
3.    Care trebuie să fie relaţia administraţiei locale şi judeţene cu mediul de afaceri?
4.    Care sunt aşteptările mediului de afaceri de la administraţia judeţului CS şi a municipiului Reşiţa?
5.    Ce tipuri de facilităţi şi oportunităţi, ce ţin de competenţa administraţiei locale, sunt importante din punct de vedere al  mediului de afaceri ?
6.    Care sunt priorităţile administrative şi legislative, ce ţin de competenţa administraţiei locale, necesare pentru atragerea investitorilor?



Opiniile colectate prin intermediul procedurii de audiere publică vor fi sintetizate într-un raport de către o  Comisie de Experţi, urmând a fi înaintat atât decidenților publici, cât și tuturor părților interesate și celor care au participat la audierea publică.




Grupul de iniţiativă ,,Lobby pentru Reşiţa”